CRÃIASA ZÃPEZII
Basm-teatral / Operã-rock de TRAIAN SAVINESCU dupã H.Ch.Andersen
PERSONAJE
Crãiasa Zãpezii Kariboo (ren) Doc (Cioarã) Baba (Paianjen2)
Gerda Demonul Oldprőn Red spy (paianjen1) Nanik (Iepure)
Edgar Vip Lou (vulpe) Wonk-I (maimuţã) Sőrmå (morsã)
SCENA 1.
Demonul Oldprőn şi Oglinda –UVERTURÖ (fãrã text) În strãfundul Pãmântului, Demonul Oldprőn conduce un ritual de fabricare (turnare) a sticlei şi a Oglinzii Magice, oglindã care dezvãluie privitorilor imaginea deformatã a sufletelor acestora; Spargerea Oglinzii şi împrãştierea cioburilor menite sã otrãveascã ochii şi inimile oamenilor.
SCENA 2.
Renul Kariboo – : –CÂNTARE DE VISCOL / rap / I.“În marea albã de zãpadã inot ca-ntr-un bazin Ador zãpada,da, o-ador, dar ce-i acum, aici, e prea de tot Vântul turbat loveşte în mine ca într-un sac, … mã clatin Ar vrea sã mã vadã-necat , mã doare-n cot! Ar vrea sã mã vadã-n genunchi, sã nu mai pot Dar chiar dacã drumul e-un chin Nu sunt deloc, deloc, deloc dispus sã mã închin! Încerc sã îmi revin din şoc şi sã respir lejer Frigul mã arde-n tãlpi şi în plãmâni cu ger! II. “Mã-nfund în zapadã, nici urmã de drum Nu vãd nici o casã, nici coşuri de fum Busola-i stricatã nu mai gãseşte polul magnetic, Mã-nvârt în cercul polar ca un bezmetic N-am G.P.eS , nici snow-mobil nu mi-am tras Dar sper s-ajung teafãr, puţin mi-a mai rãmas!”
– Salut, copii! Eu sunt Kariboo, renul. Nu orice ren, desigur, cãci sunt un ren povestitor! Şi pentru cã sunt şi fermecãtor, nu-i aşa, voi încãleca …pe sania mea şi am sã vã spun povestea… cu crãiasa, Crãiasa Zãpezilor, zisã şi Zâna Gheţurilor!….Gherda, Gherda, trezeşte-te!… Edgar, hei Edgar, nu mai dormi! E ziua Gherdei azi…sau ai uitat?!.
SCENA 3. Prietenii: EDGAR şi GERDA
Edgar: – La mulţi ani, Gerda!…Ce frumoasã eşti! Gerda: – Un trandafir?! Vai, ce delicat! Edgar: – Îţi mulţumesc! Gerda: – De trandafir ziceam cã-i delicat! Edgar: – Iar eu ziceam de mine. N-am uitat! Gerda: – Edgar, glumeam! Edgar: – Şi eu!…Mai am surprize pentru tine. Ajutã-mã!… (fac un om de zãpadã)…Hai, trage!..Mai pune umãrul şi tu, Kariboo! Gerda: – Aratã chiar cum l-am visat!…E rotofei ca tine! Edgar: – Ba, seamãnã cu tine dacã-i pun şi mãtura! Gerda: – Cãciula-i ca a ta! Edgar: – Cu nasu-n vânt, sunteţi la fel! Gerda: – În mânã ce-ai? Edgar: – Doar un bãnuţ!..A dispãrut!…A apãrut…al doilea!…şi încã unul! Gerda: – Sã-i punem ochi!…Şi asta, ce mai e? Edgar: – Un mozaic! Gerda: – Un puzzle?!..Pot sã încerc?…Ajutã-mã!..Tu eşti maestrul! Edgar: – Ei, ce zici? Gerda: – Încã o floare!…Încã un trandafir!…Şi încã unul mare!
SCENA 4 -CIOBURI-
Edgar: – Ah, ochiul meu!….Şi inima! Gerda: – Ce s-a-ntâmplat? Edgar: – Mã arde!..Parcã-n ochi m-a sãgetat…şi parcã-n inimã! Gerda: – Stai, nu mişca!…Aşa!…Nu vãd nimic! Edgar: – Poate mi s-a pãrut!…Hai, lasã-mã!…Vezi-ţi de trabã! Gerda: – Dar…Edgar! Edgar: – De ce te smiorcãi?..Eşti urâtã!…Ce te hlizeşti la puzzle-ul acela caraghios şi rãsuflat?! Gerda: – Edgar, ce s-a-ntâmplat? Edgar: – Ziceai cã seamãnã cu mine?… Gerda: – Ce faci cu omul de zãpadã?!…Edgar!! Edgar: – Îmi iau bãnuţii înapoi…De jocurile astea de doi bani m-am sãturat!Gerda: – Stai, Edgar, nu pleca…de ce te-ai supãrat?!
SCENA 5 –VASUL FANTOMÃ-
Crãiasa: – Vino, Edgar!…. Corabia te-aşteaptã! Edgar: – Tu eşti…Crãiasa…mi-e fricã! Crãiasa: – Vino!..În blana vulpii argintii te încãlzeşte! Edgar: – Corabia…Aş vrea sã pot pluti pe marea de zãpadã! Crãiasa: – Mai tremuri?..Nu?..Atunci, curaj şi treci la cârmã! Edgar: – Pânzele sus!…Sus ancora!…Plutim!…Talazuri de zãpadã ne izbesc din pãrţi! Crãiasa: – Spre Pol!..Spre Nord!..Spre Miazãnoapte! Edgar: – Un mic ocol peste oraş!…Uite un ren! Kariboo: – Edgar! Edgar! Edgar: – Hei, Kariboo, salut! Kariboo: – Edgar, rãmâi!…Stai, nu pleca! Edgar: – Eşti mic şi caraghios!…Şi tot mai mic!…Ai mai crescut puţin dar caraghios tot ai rãmas! Crãiasa: – Edgar, atenţie!…Timona!…Cârma! Edgar: – Schimbãm direcţia?… Crãiasa: – În sus, spre Aurora Borealã!
SCENA 6 –GERDA-KARIBOO-
Kariboo: – Gerda, hei, Gerda! Edgar a.. Gerda: – Kariboo?! Kariboo: – Edgar a dispãrut!…De fapt…a plecat!…L-am vãzut! Gerda: – Era tot supãrat? Kariboo: – Râdea ciudat când mi-a trântit coroana-n cap! Gerda: – Coroana asta…Coroane ca aceasta aduna, nu arunca!…Ce l-o fi apucat? Kariboo: – Când se-nsera, pe geamul îngheţat lipea bãnuţul încãlzit pe plitã şi privea afarã. Gerda: – Spre fereastra mea? Kariboo: – Spre Piaţa Mare, Turnul cu Ceas… Gerda: – Nu spre fereastra mea?… Kariboo: – Spre sãniile mari zburând trase de cai… Gerda: – ?! Kariboo: – Şi spre fereastra ta, micuţã Gerda! Gerda: – Aşa da!…Unde spuneai cã l-ai vãzut pe Edgar…cu coroana? Kariboo: – Zbura şi el dar fãrã sanie şi fãrã cai…parcã plutea Gerda: – Coroana te-a lovit cam tare….eşti atins! Kariboo: – Era pe o corabie..şi lângã el… o vulpe argintie! Gerda: – Un sloi de gheaţã sã-ţi pui pe cucui…poate-ţi revii! Kariboo: – Eu cred c-a fost rãpit! Gerda: – De cine şi de ce? Kariboo: – De ce, pot bãnui….iar cine, pot ghici! Gerda: – Spune Kariboo!
Kariboo: – Crãiasa Zãpezii!! CÂNTARE DESPRE DEMONUL-OGLINZII- (“Ştiai?”)
Gerda: – [Astea-s poveşti, Kariboo; ştiu şi eu povestea Crãiesei Zãpezii! Cu Gretchen şi Kai, Zâna Grãdinii Fermecate, Lapona, Finlandeza…Mi-a spus-o bunica! Kariboo: –[ Încã nu vezi asemãnarea dar aşteaptã! Ştiai tu cã bãtrânul diavol Oldprőn, ca sã se-amuze, a fãcut un cub-oglindã, o oglindã strâmbã, în care cine se privea era sluţit şi urâţit? Ştiai?! Ştiai cã vrând sã se-nalţe pânã sus în ceruri, la Dumnezeu, sã-şi râdã şi de El, înspãimântat de-alaiul îngerilor ce pãzeau intrarea, demonul a scãpat oglinda, care s-a fãcut ţãndãri?! Ştiai?! Ştiai cã, cioburi mari şi mici, mii, milioane, în lume s-au împrãştiat şi-ntrând în inimile unora le-a îngheţat simţirea, în ochii altora intrând le-a deformat vederea şi i-a fãcut sã vadã totul pe dos, schimonosit, urât şi neplãcut?! Gerda: – Atunci, când Edgar s-a simţit lovit în piept şi-atins în ochi, deşi n-am vãzut rãni, nici eu nici el, sã fi fost cioburile din oglinda demonului… Kariboo: – …chiar cruntul şi cãruntul Oldprőn! Gerda: – Înseamnã cã Edgar a fost într-adevãr rãpit şi e-n pericol! Eu merg sã-l caut…Aşteaptãmã, Kariboo!….Nu pleca!…] Kariboo: – S-aştept?!…Dar eu n-am spus cã merg!…Am spus eu asta?..N-am spus nici cã nu merg!..Dacã Împãrãteasa Gheţurilor, Crãiasa, îşi pune mintea cu mine, sunt pierdut! Iar, sã dau nas în nas, cu ea….simt cã mã ia cu frig, simt cã-mi îngheaţã sângele în vine!… Gerda: – Era sã uit de trandafir!…Pune-l la tine, Kariboo!… Eşti gata? Kariboo – Ştii, Gerda, mã gândeam sã stãm…sã chibzuim… Gerda: – Mai bine sã pornim, cã e târziu…n-aş vrea s-ajungem…prea târziu!..Dacã ţi-e teamã, Kariboo, pot sã-nţeleg! Kariboo: – Teamã?!…Lui Kariboo?!…Am spus eu cã mã tem…sau cã nu merg?!…Am spus eu, asta?!…Cã nu merg?!…Sunt gata sã dau piept, oricând, cu ea…cu…cu Crãiasa!
Nu pot sã stau când e nevoie de mine Deşi mi-e fricã din drum nu m-opresc Lupt cu nãmeţi, cu vânturi şi ploi Spre Steaua Polarã mã-ndrept Dar parcã ea s-ar teme şi dã înapoi! (bis)
Gerda: – Kariboo, sclipeşte ceva pe gheaţã! Kariboo: – Ai grijã! Gerda: – Bãnuţul!…Bãnuţul lui Edgar! Kariboo: – Vezi sã n-aluneci!…Gherda! Gerda: – A pornit! Kariboo: – Ţine-te bine!…Sã nu cazi! Gerda: – Mã ia un val … Kariboo: – Vin şi eu …pe mal! Gerda: – …Kariboo!… Aaa!…Tu cine eşti?…Eşti vulpe?! VIP Lou: – …Sã zicem, un vulpoi!..sunt VIP în zonã…Poţi sã-mi zici Lou! Gerda: – Mã ia cu frig! …Lou! VIP Lou: – La mine-i cald! Ti-e teamã? Gerda: – Ah, nu…Am mai vãzut unul aşa ca tine într-o vitrinã, la gâtul unui manechin! VIP Lou: – Te rog nu-mi aminti!…E-un chin..Mai bine ţine-te de mine! Gerda: – E cald şi bine-aici la tine…dar e cam beznã. Vip Lou: – Ce-i cu bãnuţul ãsta? Gerda: – E semn cã Edgar a trecut pe-aici!…Edgar!… Vip Lou: – ….Poate în zbor! Gerda: – Zicea ceva Kariboo…cum cã plutea…şi conducea ‘corabia vãzduhului’!
VIP Lou: – S-a înserat, eşti ostenitã de pe drum! …Întinde-te!..Ţi-am pregãtit culcuşul, dormi! Gerda: – Kariboo?…Prietenul meu, renul?…şi Edgar, oare unde-o fi?
SCENA 7. PALATUL CRÃIESEI ZÃPEZII- (Arie “În lumea mea”)
Crãiasa Zãpezii: – Edgar, bine-ai venit! Edgar: – Palatul de Gheaţã!..Credeam cã-s doar poveşti!…Câtã perfecţiune! Crãiasa: – Cum ţi-ai dorit! Edgar: – Mi-e frig!…Simt cã îngheţ! Crãiasa: – Sãrutã-mã şi nu vei mai simţi nimic!…Şi vei uita! Edgar: – Nu mai simt frigul, oboseala!…Mã pot mişca uşor…şi alerga…şi…Ah, toatã viaţa am visat… Crãiasa: – Ştiu cã-ţi plac calculele, mãsurãtorile şi jocul de puzzle…. Edgar: – Patine?… Noi!…Patine noi?! Crãiasa: – Din formele acestea de gheaţã, şi ele aproape perfecte, vreau sã refaci un cub!…Când vei încheia de fãcut cubul, îţi vei recãpãta, pentru totdeauna, libertatea. Edgar: – Primesc. Sper sã nu mã ţinã o ‘’veşnicie’’ sã dau de cap acestui puzzle!…Rãmâi ! Crãiasa: – Sunt aşteptatã înspre Miazã-Zi. În Sud e prea mult soare!…E cazul sã-nceteze!… Succes, Edgar! Edgar: – Drum bun, Crãiasã!
SCENA 8. –VIZUINA-BLUES PENTRU LOU- (“Aici timpul”)
Vip Lou:
“Stãteam în ostrov, cu ochii pierduţi spre-ntinsul ocean De plictisealã cãtând în zare printr-un ochean Sperând sã vinã…ea Sã vinã…cineva… Da,da,da….da,da,da…”
Gerda: – Ştii,…Lou,…am visat cã am ajuns la Palatul de Gheaţã şi Edgar … Vip Lou: – O clipã! Stai, sã nu uit! …Tu pune masa, bine? Gerda: – Ce faci?…E-un joc! Vip Lou: – Sã zicem cã-i aşa!..Ce-ai vrea sã guşti de dimineaţã?…Nu te uita!…Doar gustã! Gerda: – Pâine cu unt şi cu dulceaţã?!…De unde ai ştiut cã asta mi-am dorit! Vip Lou: – Mai vrei… şi altceva?… Gerda: – ….La turtã dulce mã gândeam…şi baclava!..Vãd numai struguri!…Struguri rosii!..Cum ai fãcut? Vip Lou: – Tu ţi-ai dorit, strugurii au împlinit! Gerda: – Nici n-am visat cã s-ar putea-ntâmpla aşa ceva!…Auzi acolo…baclava!..Grozav! Vip Lou: – Ziceai ceva de vis,….cã ai visat azi-noapte un palat, palat de gheaţã! Gerda: – Nu-mi amintesc sã fi visat aşa ceva! Vip Lou: – Zici c-ai uitat!…Buni struguri! Gerda: – Tu nu mãnânci?! Vip Lou: – Pentru o vulpe strugurii sunt acri!…E chiar şi o poveste….Am sã ţi-o spun cândva! Gerda: – Dar strugurii aceştia roşii sunt dulci! Vip Lou: – Prefer carne natur, pe bazã de şoricei şi …peşte, râul e-aproape…….sunt bun pescar! Gerda: – Ce facem astãzi, Lou? Vip Lou: – Am un tablou de terminat!…Tu mã vei ajuta! Gerda: – Crezi c-aş putea continua tabloul tãu? Vip Lou: – Mai rãu de-atât nu-l poţi strica! –BLUES– (p.2)
“Stãteam în ostrov, cu ochii pierduţi spre-ntinsul ocean De plictisealã cãtând în zare printr-un ochean Sperând sã vinã…ea / Sã vinã…cineva… / Da,da,da….da,da,da… De aşteptare am nãpârlit în ultimul hal Din coada-mi alba a mai rãmas un capãt banal Dar n-am abandonat… Mi-am luat chiar…de pictat…../ Şi-am aşteptat…./ Şi n-am mai plecat!…
Gerda: – Dac’ar fi dupã mine….i-aş pune o culoare, ceva vesel, în vârful crenguţei, ar putea sã parã ca o floare! Vip Lou: – N-am decât… Gerda: – Aici ar merge altceva! Vip Lou: – Ce faci cu strugurii?! Gerda: – Am sã strivesc vreo cţiva!…Aşa!…Ah!…Ah!…Ştiu floarea asta! Vip Lou: – Şterge-o degrabã! Gerda: – Stai, Lou!…Stai!…E-un trandafir!!…Edgar mi-a dat un trandafir!…Cum am putut sã uit de Edgar?…Trebuie sã plec!…….Kariboo, ajutor
SCENA 9. –MELOTHERAPY-
Kariboo: – Gerda, vin! Gerda: – Kariboo!….Te-ai udat tot!…De ce-ai intrat în apã?…O sã rãceşti! Kariboo: – Sã mergem, nu-i de stat!…Înfofoleşte-te! Gerda: – Şi tu? Kariboo: – Rezist!…..Ba, mint!….Simt cã îngheţ! …………………….. –REANIMARE- (“Am şi ajuns în Rai?”) Wonk-I-Dok: Doc: – Aici, la baza crengilor!…O fetiţã!…Şi animalul! Wonk-I: – Comprese?…Frecţii? Doc: – Frecţie cu oţet!…Dã-i pe la nas!… Încornoratul e mai grav!…Fetiţo, cum te cheamã? Gerda: – Gerda…mã cheamã Gerda….unde-i Kariboo?….Prietenul meu cu… Doc: – Vorbeşti de patruped?…E cobzã! Kariboo: – Cine sunteţi?…Sunt mort?…Ah, ciori smulg carnea de pe mine!…Şi ce-I atâta alb? … Am şi ajuns în rai?! Gerda: – Sãracul, delireazã! Doc: – Injecţii şi comprese!…Injecţii!!….Dozã de cal! Kariboo: – Injecţii nu suport!…Şi nu mã faceţi cal! Doc: – Mãgar cu coarne-ar trebui sã-ţi spun…cã te-ai pornit prin viscol ca nãucul, riscând viaţa fetiţei! Gerda: – El n-are nici o vinã…eu m-am pornit, de capul meu….sã dau de Edgar! Doc: – Cine-i Edgar? Gerda: – Un prieten…da, un prieten foarte drag, rãpit de Crãiasa Gheţurilor. Nu l-aţi vãzut? Doc: – Dar cum aratã? Gerda: – Mai mare decât…, cu pãr…mai …ochi mai…, inteligenţi…ştiţi, face calcule cu fracţii…. la puzzle-uri e ne-ntrecut… Doc: – Cu pãr mai ….e-aici! Gerda: – Edgar, e-aici? Doc: – Nu-l cheamã Edgar, ci Wonk-I ! Gerda: – Ah!..Nu e Edgar! Kariboo: – Atunci cine e maimuţoiul?….Ne-ai tras pe sfoarã! Wonk-I: – Eu sunt Wonk-I! Kariboo: – Maimuţa de zãpadã de pe Muntele Fudji!
Wonk-I: – Stai,…sã nu plângi!…Vreau sã te-nveselesc!….Priveşte! …………………………………… –ILUZIONISTUL– (“Magic is Magic!”)
Gerda: – Îţi mulţumesc Wonk-I,…ai fost grozav! Doc: – Kariboo, rãmâi înfofolit! Gerda: – Kariboo, cum te simţi? Kariboo: – Nu mã vãd bine!…Mi se-mpãiemjenesc ochii de obosealã!…Cred cã am nevoie de ajutor sã….Ajutor!…M-atacã!! …………………………………..
SCENA 10. Fata de tâlhar RED SPY
Gerda: – Cum am ajuns aici?…Unde mã aflu?…O peşterã sub gheaţã?…Hei! Mã aude cineva?…Kariboo! Doc!…Wonk-I!…Evira!…Kariboo!! Pãianjenul “Iscoadã roşie”: – Boo!!….Te-am speriat!? Gerda: – Nu-mi plac pãianjenii!…Eşti rea!
–PAIANJENUL- (“I am The Red-Spy”) Sunt cea mai micã şi mai rea Atac rapid, nici n-ai habar Dar te-am muşcat şi nu mai scap În vine-am sânge de tâlhar ! Am sã strâng în jurul tãu O plasã de oţel Sã nu poţi mişca defel… Nici o şansã n-ai sã scapi ! Sã ieşi e mult prea greu! Doar atunci când voi vrea eu! Când voi vrea eu…Când voi vrea eu…
Sunt cea mai mica şi mai rea, Atac rapid, nici n-ai habar Dar te-am muşcat şi nu mai scapi! În vine-am sânge de tâlhar!….Daaa!
Gerda: – Sã-ţi spun de Edgar!… Baba-Paing: – Dacã nu îi înfigi în beregatã colţii deîndat’…. PIR: – Aşteaptã, bãbãtie!….Fetiţo! …. Gerda: – Gerda… PIR: – Gerda, da…dacã lungeşti povestea pe degeaba, ai încurcat-o….şi cu mine şi cu baba! Gerda: – Pe tine cum te cheamã? PIR: – Iscoadã! Baba-Paing: – “Iscoadã roşie” te-am botezat! (Red Spy!) Gerda: -: – Red Spy nu sunã rãu, iar pentru cei ce nu te ştiu, e chiar de speriat! Baba-Paing:- Îşi bate joc de tine, Spy! PIR: – Tu nu te temi sau te prefaci? Gerda: – N-am timp sã mã gândesc la fricã, am prieteni ce-au nevoie de-ajutor…Edgar!… PIR: Ce e cu Edgar? Gerda: – Crãiasa Zãpezii l-a rãpit, l-a luat cu ea…mi-e cel mai bun prieten…îmi dau şi viaţa… PIR: – Sã-ţi dai viaţa pentru altcineva e o prostie! Gerda: – E o prostie sã gândeşti aşa! Tu n-ai prieten…la care sã ţii…de care sã te simţi atrasã…care sã-ţi dea sau cãruia sã-i dai o floare…sã îi zâmbeşti şi sã-ţi zâmbeascã…cu care sã pãlãvrãgeşti… cu care sã te simţi în siguranţã? Baba-Paing: – Cu siguranţã tu nu ai nevoie de aşa ceva!… Red-Spy, vezi cã te-mbrobodeşte! PIR: – Fetiţo, lasã-mã sã te îmbrãţişez, cu toatã dragostea…cu toatã prietenia! Gerda: – Prietenia nu-i aşa!…Nu e cu forţa!..E cu sufletul! PIR: – Şi eu n-am suflet?…N-am?…Şi dacã n-am…de ce nu am?! Gerda: – Ba ai, cu siguranţã ai… Baba-Paing: – N-o asculta!…Mai bine, leag-o!… PIR: – Mamaie, taci! Gherda, cred cã ar trebui sã pleci! Gerda: – Prin nãmeţi… şi fãrã haine groase? PIR: – Ai rãu de înãlţime? Gerda: – Ieşeam şi eu cu Edgar pe terasa din balcon….N-am! PIR: – Curenţii te vor îndrepta spre Pol! Gerda: – Îmi dai culcuşul tãu, balonul!…Sã ştii cã ãsta-i semn de…Mulţumesc! PIR: – Hai, zboarã, pânã nu mã rãzgândesc!
SCENA 11. Nanik
Gerda: – Hei, e cineva?…M-aude cineva? Nanik: – Nu te aude nimeni, pleacã! Gerda: – Sunt Gerda…şi mi-e frig! Nanik: – Eşti Lupul Argintiu, eşti Fantoma Albã, dar te prefaci!
-Nanik, UN ROCKER PITIC-(“Rabbit-rock”)
N-am stare deloc, bat tobe-n pustiu Când spaima m-apucã şi-s singur în iglu Fac zgomot din plin lovind în trianglu Când sufletu-mi trag, cât sunt eu de mic Pe lângã o ceaşcã de ceai fãcut la ibric Rozând din jurnalul ce-am scris, un cotor: Visez cã se duce zãpada; de iarbã mi-e dor!
Din zori şi pânã noaptea târziu N-am stare deloc Bat tobe-n pustiuSperând sã se sperie, şi s-o ia la picior Şi vulpea vicleanã şi lupul cel choir
Nanik, sunt, Nanik! Un iepure alb, un iepure mic Nu stau nici o clipã, n-am stare de loc Cãci muzica-mi place, chiar muzica Rock!
Gerda: – Sunt Gerda, m-am rãtãcit în drum spre Pol! Nanik: – Hai, intrã repede! Gerda: – Cum ţi-ai dat seama cã nu sunt Fantoma Albã! Nanik: – “M-am rãtãcit în drum spre Pol!…Mi-e frig!”….Lupul n-ar spune asta niciodatã! Gerda: – Te temi de Lupul Argintiu? Nanik: – Eu sunt Nanik! Gerda: – Nu eşti un iepure prea mic? Nanik: – Sã vezi ce-i fac! Gerda: – Ce-i faci? Nanik: – Scandal!…Tobe, percuţie, trianglu! Gerda: – Şi el ce face? Nanik: – Simplu!…Nu suportã!…Pleacã…..Iar eu rãmân în iglu! Gerda: – Eu n-am sã pot rãmâne mult….Crãiasa Zãpezii mi-a rãpit prietenul, pe Edgar! Nanik: – Stai, nu mişca!…Auzi ceva? Gerda: – E cineva la uşã! Nanik: – Fii gata….la semnalul meu! Kariboo: – Hei!…Deschide! Nanik: – Dã-i bãtaie! Gerda: – Pleacã!…De tine nu ne temem, pleacã! Kariboo: – Gerda, tu eşti? Gerda: – Kariboo, tu?!…El e Kariboo!…El, Nanik! Kariboo: – O mie de pãianjeni mari şi roşii m-au legat în funii ca pe Gulliver, dar am scãpat!…Mai greu a fost sã vã gãsesc! Nanik: – Îmi place Kariboo!…E şi el curajos…e ca şi mine! Kariboo: – Îmi placi, Nanik!…Scurt şi concis!…Castelul Crãiesei Zãpezii? Nanik: – Sőrmå, bãtrâna morsã, ce locuieşte nu departe de aici, ea cred cã ştie drumul…şi dacã-l ştie, vã va îndruma. Casa i-o recunoşti uşor! Ies aburi prin acoperiş ca dintr-un geizer!….Bãtrâna e un pic ciudatã dar e-nţeleaptã şi vã va ajuta! Kariboo: – Sã ne grãbim, sã nu ne-apuce noaptea! Nanik: – Sã faceţi tãrãboi pe drum sã nu v-atace lupii!…Luaţi şi-un felinar, cã nu suportã focul!
SCENA 12. –SAUNA MORSEI-
Kariboo: – Ce ceaţã deasã! Gerda: – Sőrmå, Sőrmå! Sőrmå: – Cine mã cautã? Kariboo: – Prieteni, Sőrmå, venim din partea lui Nanik! Sőrmå: – Nanik cel mic şi urechiat?…Mai bate-n tobe puşlamaua? Kariboo: – Mai bate, bate!…Şi te roagã sã ne-ajuţi!…La fel şi noi! Gerda: – Eu, Gerda….şi Kariboo, el! Sőrmå: – Puteţi sã-mi spuneţi, simplu, Sőrmå, sau Madam!…De ce vã agitaţi?… Gerda: – Nanik mi-a şoptit cã sunteţi artistã…Credeţi cã aţi putea sã …declamaţi…şi sã cântaţi?! Sőrma: – I. De micã am urcat pe scene mari -CABARET- (“I was a star!”) [Lângã artişti de soi am declamat şi eu……… Regine am jucat şi fete dulci, Mirese şi femei la Curţi şi bâlci Pe scenã o rivalã mi-a dat O replicã aiurea, iar eu m-am blocat…..
Zãu, n-aş fi crezut vreodatã Sã…fiu aşa lucratã Eu…cea mai talentatã … De colegii mei sabotatã
Dar spectatorii mei … Ei m-au adorat Şi…acuma-mi scriu! Ei..nu m-au uitat!
II. În dans am debutat lângã o stea Eram frumoasã eu, ea mã ura Pe poante când eram, o piedicã mi-a pus Piciorul mi l-am rupt, cãzând de sus
Zãu, n-aş fi crezut vreodatã Sã…fiu aşa lucratã Eu…cea mai talentatã De colegii mei sabotatã Dar spectatorii mei Ei m-au adorat Şi…acuma-mi scriu Ei..nu m-au uitat!]
Kariboo: – Bravo!…Sunteţi o divã!…Divinã!…. Gerda: – Madam Sőrmå, e important…ce spun…e foarte important s-ajungem la Palatul Crãiesei Zãpezii…în care Edgar, prietenul nostru, este prins sub vraja ei! Sőrma: – Palatul de Cleştar…e dincolo de Gheţar!….Intrarea e prin turn! Kariboo: – Dar poartã n-are?!…Ah!…Prin turn e poarta!….Şi cum o sã putem intra?! Sőrmå: – Kariboo, tu nu poţi urca!….Dar o poţi ajuta pe Gerda sã treacã dincolo!…Dar dincolo de ziduri va fi ea şi numai ea!…şi va da piept cu Crãiasa, Crãiasa Zãpezii, singurã! Kariboo: – Dac’a ajuns ea pân-aici, curajul nu….ne lipseşte!…Ce rãu îmi pare cã nu pot şi eu să.. Gerda: – Sã mergem, Kariboo!…E timpul!
SCENA 13 -REINTĂLNIREA-
Gerda: – Edgar, aici!…Edgar! Edgar: – Tu cine eşti? Gerda: – Prietena ta, Gerda! Edgar:- Nu te cunosc! Gerda: – Edgar, glumeşti!…Mi-ai dat un trandafir de ziua mea! Edgar: – Nu-mi amintesc de-aşa ceva!…Pleacã şi lasã-mã!…Trebuie sã refac Oglinda! Gerda: – Crãiasa te ţine legat prin vrajã! Edgar: – Crãiasa mã iubeşte!…Eu am dezamãgit-o!…N-am reuşit!…….Am obosit! Gerda: – Edgar, nu renunţa!…Vreau sã te-ajut!…Edgar! Kariboo: – O vãd cum plânge!…Gerda!…Lacrimi şiroaie cad pe pieptul lui!…Gheaţa din sufletul lui Edgar s-a topit! Edgar: – Mi-e frig!….De ce mi-e frig? Gerda: – Nu sta!…Grãbeşte-te, sã nu vinã Crãiasa!…Ai încã timp sã refaci jocul , sã se rupã vraja! Kariboo: – Ce faci,bãiete, plângi?…Ia, stai aşa!…Un ciob de sticlã s-a desprins din ochii tãi! Edgar: – Kariboo?!…..Gerda!…Gerda!!… Kariboo: – Au amuţit!…Vã spun eu ce nu pot sã facã ei!….Ah, Gerda, cum ai ajuns aici!….Te-am cãutat şi te-am gãsit!….Uite şi trandafirul pe care ţi l-am oferit!…Ciobul oglinzii te-a împiedicat sã-l vezi şi sã mã recunoşti!…Ah, Gerda, cât sunt de fericit!…Sunt fericitã, Edgar! Îmbrãţişeazã-mã!……Priviţi, copii, cum vraja se destramã! Gerda: – Palatul de Gheaţã nu mai e! Kariboo: – Crãiasa Zãpezii nu mai e!… Crãiasa Zãpezii: – Nu te grãbi, Kariboo!…De vraja demonului-Oldprőn am scãpat şi eu….şi sunt iar eu, Crãiasa Primãverii! Kariboo: – E primãvarã iar!….Soare şi flori!…E primãvarã! Crãiasa Primãverii: – Sã mergem!,,,Suntem aşteptaţi!… Sã mergem, Edgar!…. Vino, Gerda! Kariboo: – Staţi, staţi!…De mine aţi uitat?!….Copii!…Aplaudaţi venirea Primãverii!…Aplaudaţi!
FINALE (“Gheaţa din suflet”)
Iarna s-a scurs în pãmânt şi-n nori Fãcând loc pentru fluturi şi flori Ca primãvara sã-şi batã tobele Toatã natura, toţi, sã se bucure! …..etc…
