Cu regizorul TRAIAN SAVINESCU, pe marginea spectacolului „WENDY” (după Peter Pan) la Teatrul pentru Copii „Cărăbuş” Brăila. Dialog consemnat de Laura Stoian
- Stimate Maestre Traian Savinescu, sunteţi la prima colaborare cu Teatrul de Păpuşi “Cărăbuş” din Brăila. Cum aţi găsit acest colectiv?
Traian Savinescu (T.S.) Nu cunoşteam direct colectivul, am accesat doar informaţii răzleţe despre repertoriu, participări la festivaluri locale, nimic de anvergură. Ambiţia Doamnei Manager Daniela Mihovici de a da o mai mare deschidere spre ceea ce înseamnă traiectoria solidă a unui teatru profesionist a pus bazele unui proiect major din zona teatrului de animaţie, conturat în jurul unui titlu de referinţă : Peter Pan şi WENDY, după J.M. Barrie.
- Aveţi o bogată activitate artistică, glisând din zona teatrului dramatic spre operă, teatru de animaţie, operă cu păpuşi, având colaborări speciale cu instituţii prestigioase ca Teatrul Naţional din Cluj, Teatrul Naţional Craiova, Opera Naţională Bucureşti, Opera Naţională Cluj, Teatrul Maghiar din Timişoara, Teatrul Ţăndărică din Bucureşi, Opera Comică pentru Copii din Bucureşti, Teatrele din Târgovişte, Piatra Neamţ, Baia Mare, Tărgu Mureş sau Braşov, etc. Multe din titlurile abordate în aceste spectacole sunt dedicate copiilor, dar nu numai. E o opţiune asumată?
Traian Savinescu (T.S.): Zona Teatrului pentru Copii continuă să fie şi azi, în multe cazuri un gen considerat facil, lipsit de profunzime, cu cântecele tâmpiţele, replici insipide şi lipsă de umor. Unele din companiile independente vehiculează şuşe pe scară largă, şi acest facil este uneori însuşit şi de companii de stat în baza principiului, “merge şi-aşa”. Acest lucru nu trebuie să se întâmple câtă vrema instituţia profesionistă de spectacol are finanţare aproape totală, ceea ce i-ar permite să performeze exemplar. În acest sens consider că invitarea în aceste colective a unor realizatori cu adevărat importanţi: regizori, autori, artişti plastici, compozitori, este benefică, producând un schimb de experienţă la care artiştii gazdă nu au altfel acces. Experienţa mea de profesor la catedră (chimie), artist interpret (artist liric), manager al
-2-
Teatrului Puck (Cluj), regizor, le-am canalizat spre zona teatrului pentru copii, în care am şi performat în mod spectaculos în cele mai multe dintre producţii.
3. Cum aţi abordat Peter Pan în montarea de la “Cărăbuş”?
Traian Savinescu (T.S.) : Mi-au plăcut şi-mi plac, basmele, poveştile, miturile. Nu m-a tentat însă niciodată să ilustrez poveşti. Am încercat întotdeauna să adun în jurul unui gând coerent evenimente semnificative ale poveştii, (basmului) căutând sensuri mai profunde decât cele la prima vedere, unghiuri diferite de abordare. Aşa s-a întâmplat cu “Peter Pan şi Wendy” aici, unde Wendy devine adevărata protagonistă, Peter rămânând într-o zonă mai mult simbolică. În contextul în care copiii orfani sunt cu adevărat într-un orfelinat condus de un supraveghetor tiranic, Ţara-de-Nicăieri, ca tărâm de vis al copiilor este un deziderat spre care Wendy îşi conduce prietenii. Persuasivă, cu şarm şi delicateţe dar şi fermitate, WENDY dă la o parte cortina dintre realitate si vis jucând TEATRU. Este calea de a trece în lumea fanteziei, lume în care gândul poate prinde contur, şi visul se poate contopi cu realitatea. Un spectacol de teatru-în-teatru, cu ample momente de joc actoricesc solid şi păpuşerie, cu decor pluriform şi dinamic (scenograf Bajko Attila) în care planul sonor şi muzica originală plină de energie (compozitor Zeno Apostolache-Kiss) se îmbină organic.
- Cum întrevedeţi traiectoria acestui spectacol lucrat în plină pandemie?
Traian Savinescu (T.S.): Am lucrat foarte intens, aproape extenuant uneori, dar măsurile de protecţie antivirală le-am respectat la sânge. Efortul actorilor sper să fie răsplătit de rezultatul la public, indiferent de modalitatea de receptare. Oricum, o filmare document, care poate sta la baza unei transmisii on-line, se va realiza în aceste zile, urmând ca, după părerea mea, odată trecute restricţiile pandemiei spectacolul să-şi urmeze o traiectorie de succes! Un gând de mulţumire întregului colectiv al Teatrului pentru penitenţa îndurată alături de mine. Vă îmbrăţişez!
